Selecționează partea de text de clarificat (80 words max)
Step 1 - N° 4

Nu ești aici din întâmplare

Pagina 1 din 3

Am fost  mereu întrebată:

„De ce oamenii nu înțeleg că Dumnezeu există? De ce oamenii nu cred în Suflet și abilitatea de a trăi o viață după moartea anterioară? De ce oamenii sunt convinși că tot ceea ce văd este real fără să pună măcar întrebări? De ce majoritatea dintre ei nu cred în aceste lucruri sau nu le înțeleg? ”

Răspunsul poate părea evident, dar nu suntem toți la fel, pentru că nu toată lumea este pregătită să cunoască și să accepte adevărul. Nu intenționez să cataloghez oamenii dându-le o etichetă, dar aș vrea pur și simplu să îi fac pe oameni să înțeleagă diferența care îi deosebește pe cei care continuă să  se evolueze din viață în viață și să caute adevărul, de cei care nu sunt deloc interesați să-l știe sau chiar mai puțin să-l înțeleagă.

Există oameni care sunt pregătiți și dispuși  dorind să cunoască anumite informații, alții nu.

Putem împărți oamenii în trei tipuri de gândire:

1 – Cei care nu cred în nimic și, ca atare, nu vor să creadă în tot ceea ce poate fi definit ca „paranormal” sau „spiritual”.

Sunt extrem de convinși, în scepticismul și idealurile lor, că dețin singurul adevăr absolut, atât de mult încât se așteaptă ca toți ceilalți din lume să gândească așa cum vor ei. Dacă cineva gândește în mod divers, îl identifică imediat ca „nebun”, tratându-l ca și cum ar fi „prost”, fără a-i oferi nici cea mai mică ocazie de a fi ascultat sau  de a vorbi.  Paradoxal, unii dintre acești şceptici sunt religioși convinși, care cred în Preot, dar nu în adevăratul Dumnezeu; atât de mult încât sunt convinși că pentru a comunica cu Dumnezeu este cu adevărat necesar să treacă prin vocea Preotului și că altfel nu s-ar putea comunica direct cu El, dar în același timp uită adevăratul scop și neglijează ceea ce înseamnă adevăratul Dumnezeu.

Mulți alții sunt complet sceptici, nu din un  ideal adevărat , ci din lene pură, deoarece cred că a căuta răspunsuri este prea obositor, astfel încât este mai bine să se convingă  – și astfel să-i convingă și pe ceilalți – că nu există  nimic mai mult decât ceea ce se știe deja.

Indiferent dacă acest tip de oameni au dreptate sau știu perfect că greșesc în numeroase domenii, vor continua să își impună modul de a gândi chiar cu prețul de a sufoca gândirea celorlalți, deoarece sunt convinși că nu există nimic sau că există numai dacă este confirmat mai întâi de ei in prima persoană.

2 – Apoi îi vedem pe cei care spun că nu cred în nimic, mai mult din frică sau pentru că nu au avut experiențe importante care să-i facă să se răzgândească, dar care nu au nici un  interes să impună modul lor de a gândi altor persoane,  astfel încât nu se enervează cu cei  care cred și vorbesc,  despre argumente spirituale.

Am putea să-i definim ca „indiferenți  inofensivi”, deoarece, în ciuda faptului că au o gândire închisă, aceștia acceptă diversitatea și deschiderea mentală a celorlalți, fără a fi obsesionați  dorind să impună credințele lor altora.

La această categorie de oameni îi putem adăuga și pe cei care ascultă gândurile și experiențele altora și poate cred că aceste experiențe sunt reale, dar în ciuda acestui fapt nu sunt interesați să aprofundeze subiectul, chiar dacă îl acceptă și îl respectă.

Pagina 2 din 3

3 – Apoi  îi vedem pe cei care  în schimb,  demonstrează o sete de cunoștință pe care uneori sunt dispuși să o satisfacă cu orice preț.

Nu toți ei  își dau seama imediat, există cei care  încă din copilărie au fost profund interesați de argumentele spirituale, alții de-a lungul anilor,crescând  își dau seama că sunt intrigați de un anumit subiect în particular; însă, toți au caracteristici care îi unesc: nu le pasă de ce spun ceilalți, pentru că își urmează curiozitatea, care este uneori o adevărată sete, până când nu  ajung la răspunsurile pe care și-au dorit să le obțină.  Nu contează dacă cineva este împotriva lor și  va încearca să îi facă să se răzgândească: acest tip de oameni vor să primească răspunsuri și le vor căuta până le  vor găsi. O parte dintre ei sunt deja conștienți cât de vastă este lumea spirituală, astfel încât decid să-și deschidă mintea către cât mai multe informații despre cele mai variate subiecte. O altă parte di aceștia în cercetările lor sunt mai închiși, deoarece sunt interesați doar de un anumit subiect sau de un cerc restrâns de persoane, probabil pentru că sunt singurele argumente în  care au experiențe directe, motiv pentru care caută explicații pentru ceea ce li s-a întâmplat. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, ar putea descoperi că există și altceva, nu doar acel specific subiect,  care le-ar putea atrage atenția și deschide mintea către mai multe argumente spirituale. Într-un anumit sens, este ca și cum o persoană și-ar fi petrecut  toată viața căutându-l pe Dumnezeu, dar în timpul căutării, a început să descopere că dincolo de prezența sa există și altceva, cum ar fi  posibilitate de reîncarnare și astfel, de a trăi o viață după moarte; foarte diferit de ceea ce ne-a învățat religia.

După ce am descris aceste trei tipuri de oameni, care, evident, descrierea este mult mai extinsă și mai complicată decât scurtul rezumat simplificat și abreviat ,pentru a evita să ne lungim prea mult , putem decide să împărțim în doi termeni mult mai simpli: cine este spiritual și cine nu este spiritual. Primele două tipuri de indivizi descriși sunt cei pe care eu îi definesc ca Gaia’s Low, oameni care, inevitabil, nu sunt interesați să afle cu fapte concrete adevărul, vor să își trăiască rutina fără ca să le bată la ușă nici o noutate. Au decis să-și închidă mintea, care este înrădăcinată în ceea ce văd doar cu ochii lor fizici; perspectiva lor fiind , prin urmare, extrem de limitată. Sunt hotărâți să continue pe acea cale, deci nu sunt ceea ce poate fi numită „persoană spirituală”. A treia descriere, în schimb, poate identifica ceea ce este o persoană spirituală, adică cei care – fără să fi decis  în mod deschis – au început să caute răspunsuri la numeroase întrebări ce își puneau, astfel încât regăsindu-se din ce în ce mai mult ghidați de propriul instict care i-a condus  să urmeze o cale spirituală.  Spre deosebire de ceea ce se crede, nu toți se nasc deja cu idei clare, cu al șaselea simț super dezvoltat și cu interes pentru tot ceea ce este „ascuns”; mulți dintre ei se nasc și cresc la fel ca oamenii obișnuiți, dar cu un sentiment interior  de a dori să descopere ceva care, rațional, nici măcar ei nu știu ce este. Cu toate acestea,  percep în profunzime că trebuie să caute răspunsuri la întrebări pe care poate nu știu imediat că le au. Nu toți ei simt nevoia imediată de a studia subiecte spirituale și de a le cunoaște pe toate, dimpotrivă, se începe întotdeauna cu unul sau câteva subiecte,care totuși se pot dezvolta și pot conduce  la descoperirea de noi cunoștințe chiar și în afara zonei de interes. La urma urmei, când începi să cunoști lumea spirituală, sau mai bine zis lumea reală, îți dai  seama că puțină cunoaștere nu mai este suficientă pentru a-ți potoli setea, pentru că dorești să știi  din ce în ce mai mult,este ca atunci când îți plac cireșele …o dată ce ai cunoscut cât mai mult vrei să continui! În ciuda rutinei zilnice și a pierderilor de timp,  simt în ei un îndemn puternic să caute ceva, vor să afle și să învețe mai multe, am putea spune că le este atât de foame de cunoștință încât nu se simt sătui la prima și singura mușcătură. , așa cum li se întâmplă multor altora.

Prin urmare, există o diferenţă considerabilă între cine am putea defini ca „spiritual” și cine în schimb ca „non-spiritual”. Cei pe care îi putem numi spirituali sunt oameni ghidați de dorința de a descoperi și de a se evolua. În realitate, acești oameni sunt deja mult mai evoluați în multe aspecte față de cei obișnuiți, chiar și fără să-și dea seama,  și de aceea simt că vor să descopere în continuare, deoarece își urmează propriul instinct, și nu ceea ce impune curentul de gândire ,fluxul sau „ trebuie să faci pentru că toată lumea o face”. Spiritualii nu fac ceva pentru a fi la fel ca alții, așa că nu încetează să caute răspunsuri doar pentru că mulțimea nu caută răspunsuri.

„Nespiritualul” nu simte această nevoie puternică de cunoaștere.

Pagina 3 din 3

Uneori  pot fi curioși, pentru anumite perioade care nu durează mult, dar cunoștința pentru ei nu este necesară, deoarece este doar un hobby pe care il vor abandona și uita imediat după aceea. Adevăratul motiv este că nu sunt pregătiți să înțeleagă și să accepte că realitatea pe care au cunoscut-o întotdeauna drept adevărată ascunde mult mai multe ciudățenii și minciuni decât își imaginează, așa că se simt o respingere față de cunoașterea superioară. Ei nu vor să descopere adevărul, așa că acceptă voluntar să fie ademeniți de minciuni.  Uneori  pot fi curioși, pentru anumite perioade care nu durează mult, dar cunoștința pentru ei nu este necesară, deoarece este doar un hobby pe care il vor abandona și uita imediat după aceea. Adevăratul motiv este că nu sunt pregătiți să înțeleagă și să accepte că realitatea pe care au cunoscut-o întotdeauna drept adevărată ascunde mult mai multe ciudățenii și minciuni decât își imaginează, așa că se simt o respingere față de cunoașterea superioară. Ei nu vor să descopere adevărul, așa că acceptă voluntar să fie ademeniți de minciuni.

Dacă ești aici, este pentru că ești pregătit să cunoști.  Nu este  întâmplător că ai ajuns aici să citești aceste cuvinte.  Tu căutai adevărul. Înăuntrul tău ceva țipa, te împingea să cauți, ceva vroia să explodeze și să-ți spună: „E acolo, e acolo!”, dar  tu nu erai gata să-l asculți, îți era prea frică sau erai prea prins de rutina care te învăluia până în punctul de a amuți instinctul său. Apoi, brusc, fără să-ți dai seama, ai ajuns aici. Nimeni nu te-a obligat să citești aceste scrieri, dacă nu chiar propriul tău Instinct. Aș putea fi o persoană obișnuită, dar ceva te împinge să citești și să te hrănești în continuare din cuvintele mele, pentru că știi că nu sunt doar cuvinte. Sunt mărturii trăite în prima persoană care descriu o lume în care suntem  împreună. Nu îți voi spune că îți ofer Adevărul Absolut, mai degrabă voi insista să îți spun să testezi aceste cunoștințe personal ,citind, experimentând și verificând ceea ce urmează, pentru a confirma tu singur că este așa.

Există două tipuri de persoane în lume: cei care nu sunt pregătiți și cei care astăzi incep să se trezească , acel gust pe care îl căutau de mult. În timp ce citeai  aceste documente, este posibil să fi simțit ceva, de la mici frisoane pozitive care ți-au trecut prin corp, frisoane care te-au făcut să te simți  bine și care te-au emoționat,până la senzații mult mai puternice și mai complexe de descris,  spunând că aproape „nu le-ai mai simțit niciodată”. Acest lucru se întâmplă celor pe care îi numesc „spirituali”. Tu ești gata să începi, nu avea  nici o  îndoială. Oamenii nespirituali nu pot înțelege ce poate înțelege un spiritual. Nu este vorba despre inteligență, ci despre evoluție. Oamenii spirituali sunt așa de mult timp,chiar înainte de a se naște. Ei au o conștiință mai amplă  în interiorul lor, nu știu de ce, dar știu că toate acestea există și sunt reale, oricât ar nega alții. Există oameni spirituali care cunosc  foarte bine existența tuturor acestor lucruri, alții încep cu o viziune redusă, dar acest lucru nu este important: cu timpul și experiența, toți își vor perfecționa  cunoștințele.   Există o mare diferență între „spiritual” și nespiritual”.  Tu ești o ființă spirituală, o ființă mult mai puternică decât ai avea  idee, care vrea să se trezească cât mai curând posibil. Pentru ca acest lucru să fie posibil  trebuie să se înceapă de la o bază. În primul rând, trebuie  să înțelegi și să descoperi de ce nu iți amintesți cine ești. Tu ești un oaspete pe această planetă, ești diferit de Gaia’s Low …ești de pasaj.  Ai misiuni în acest timp, dar încerci mereu să le negi, deoarece îți este teamă să descoperi prea mult. Nu iți amintești dar ești  aici pentru un motiv.

În timpul acestei călătorii vei înțelege de ce nu iți amintești Cine Ești, de ce te găsești aici și dacă ai uitat totul a fost alegerea ta sau nu. Pentru moment nu pot decât să te asigur că nu ești aici din întâmplare. Continuă cu următoarele articole, deoarece vei găsi răspunsuri la întrebările tale.

Sfârșit pagina 3 din 3. Dacă ți-a plăcut articolul, comentează mai jos descriind senzațiile tale din timpul lecturii și practicii al tehnicii propuse.

Acest document este traducerea articolului original https://www.accademiadicoscienzadimensionale.com/archives/4635 al site-ului Accademia di Coscienza Dimensionale.

Acest document este de proprietatea https://www.accademiadicoscienzadimensionale.com/. Toate drepturile sunt rezervate, este interzisa orice utilizare neautorizata, totala sau partiala a textului prezent in acest site, inclusa memorarea, reproductia, difuzarea sau distributia textului scris pe orice platforma tehnologica, suport sau retea telematica, fara autorizatia scrisa din partea Accademia di Coscienza Dimensionale, A.C.D. Nerespectarea acestor instructiuni va fi pedepsita pe cai legale.

3351 comentarii
  • tozza - 15:16 17/02/24

    Personalmente, sono sempre stato interessato a questi argomenti fin dalla nascita, considerandoli ben più che semplice intrattenimento. Capisco chi sceglie di far finta di nulla e di chiudere la mente; per chi non è pronto, la verità può essere solamente fonte di sofferenza. Comunque, anche se si possiede una coscienza più evoluta, bisogna rispettare l'opinione di tutti, dato che c'è un fondo di verità in ogni credo. Inoltre, è necessario essere pazienti e cercare di sopportare anche chi disprezza la spiritualità, considerando che tutti, in un certo punto della loro vita, sono stati deboli e ignoranti della verità, proprio come loro.

  • Antonia - 09:22 16/02/24

    Quante emozioni mi ha dato l'ascolto di questo articolo. Ho individuato nella seconda tipologia di persone mio marito, che magari ascolta ciò che talvolta provo a condividere con lui, che mi "lascia credere in ciò che penso sia giusto per me", ma che non vuole assolutamente aderire a nulla di ciò che gli racconto. Ne ha paura. E ho riconosciuto nella prima tipologia mio figlio, 20 anni, che rifiuta violentemente e con disprezzo anche il minimo accenno alle questioni cosiddette spirituali. Io per lui sono una folle. E tutto questo si è acuito negli ultimi tre anni (perché nel 2020 anch'io ero ancora ipnotizzata anche se già dal 2012 mi ero attivamente avvicinata al mondo spirituale che mi aveva sempre chiamata). Mille cose mi sono passate per la testa mentre ascoltavo questo articolo. Intanto GRAZIE ancora...

  • miky79 - 18:33 15/02/24

    Una descrizione chiarissima sono una spirituale credo da sempre la fede l'andare oltre l'apertura alle infinite possibilità sono la mia stella polare sono sicura che andando avanti con il percorso tutto diventerà più chiaro e troveremo le risposte

  • harkhan Medaglia per aver completato lo Step 1 Medaglia per aver completato il libro Prendiamo Coscienza degli ALIENI - Vol. 7 - 10:42 15/02/24

    Ho riletto questo articolo per trovarmi preparato alla lezione di oggi. Non me lo ricordavo, e mi ha fatto ricordare che tanto tempo fa avevo iniziato a credere che Dio non esistesse, non perché non ci credessi, ma perché ho incontrato una persona che ho stimato molto per le sue conoscenze, e lui non seguiva Dio, non credeva in Dio, ma in Wakantanka. Capisco però che non ho mai abbandonato Dio, in quanto avevo scelto di seguire Wakantanka dei Nativi Americani. E per loro è Dio, come lo è anche Khrishna per gli Indiani. Come dice Angel, non hai bisogno del prete per parlare con Dio, e negli ultimi anni ho smesso di credere nella religione, ma non nella spiritualità che pensavo fosse la stessa cosa. Il prete è religioso, quindi spirituale, perciò devi andare in chiesa sennò fai peccato, eccetera. Una favola per i bambini che mi sono portato dietro anche nell'età adulta. Quasi mi sentivo colpevole di seguire Wakantanka, invece che Dio, e pensavo di tradire Dio... non avrai altro Dio al di fuori di me... Wkantanka è Dio, tutto è Dio, perciò anche se adori un pezzo di legno, in quanto nella tua cultura è Dio, quello è Dio. Ma la religione mi aveva presentato Dio come un essere umano, con le vesti celesti, eccetera. La religione chiude gli occhi delle persone, e io ero una di quelle. Leggendo le parole di Angel riguardo al fatto del perché sono qui, perché leggo le sue parole, e se ho sentito brividi o altro, sì, leggendo che anch'io, probabilmente la persona che è a più basso livello in questa accademia, sono spirituale, mi sono venute le lacrime agli occhi. Avevo pensato di non essere all'altezza degli altri, di essere un pesce fuor d'acqua per il fatto che non riesco a visualizzare, ho difficoltà continue a fare tutto, anche i più semplici esercizi, di non essere degno di stare con gli altri. Mi sono iscritto a questo sito subito dopo aver letto qualcosa, e non ci sono arrivato da solo, come ho già detto altre volte, un'amica mi ha inviato il link, e non ci ho fatto caso, dopo qualche giorno, ho rivisto il suo post, e sono arrivato qui, lei invece non c'è, ma questo non è importante. Sì, è vero, ho sentito un richiamo, volevo delle risposte, volevo capire di più, comprendere, ma non sapere tutto, anche perché è impossibile, ma almeno qualcosa, evolvermi un minimo prima di andarmene. Non so nemmeno perché ho scritto così tanto, non ha senso, ma l'ho fatto perciò non cancello questo commento. Mi sono ricordato che poco tempo fa un "amico" mi ha dato del demente e del pazzo, perché gli ho detto che credo in Dio e nella reincarnazione, e che con la morte non finisce tutto come pensa lui. Grazie!

  • sole15 - 16:32 12/02/24

    Credo che nulla accada per caso nella vita. Spesso quando mi accadevano cose "per caso", mi veniva da riflettere e desiderare di scoprire come potesse essere successo quell'evento, anche se agli occhi degli altri era normale. Sembravano cose da niente, ma io le ritenevo strane, piene di mistero e mi lasciavano quel bisogno impellente di colmare il vuoto. Questa Accademia l'ho trovata proprio per caso, e sapere che è merito della mia Coscienza mi riempie di orgoglio e mi fa sentire enormemente fortunata. Mi dispiace per i Gaia's Low, perché, oltre a non capire cosa si perdono, essendo la maggior parte, tendono a demotivare e isolare i veri e pochi spirituali allontanandoli dalla voglia di riflettere. Ma questa difficoltà dovrebbe diventare motivo di perseveranza, perché permette di connettersi all'Universo e sentirsi realmente vivi.

  • rosariam - 16:25 12/02/24

    Ho sempre creduto in un qualcosa di superiore, lontano dalle solite idee delle varie religioni, e forse è arrivato il momento di dare un nome a questa credenza.. è proprio vero, ad ignorare tutto sembra più semplice, il realtà è solo vuoto

  • Rositarose - 19:11 09/02/24

    Non ho avuto brividi o altro, ma sul mio viso è comparso un sorriso, finalmente ho udito la verità! Quella verità che ho sempre saputo esistere. Mi sono sempre sentita diversa, fuori dal gregge, fuori dagli schemi, ribelle...

  • Francesca67 - 10:44 09/02/24

    Leggere questo articolo mi ha commosso, non ho potuto trattenere le lacrime. Non sono il tipo di persona che piange o si commuove facilmente, durante l'adolescenza e dopo sono sempre stata una ribelle, mi consideravo anarchica, nichilista, atea e di certo non spirituale. Qualcosa però è profondamente cambiato dentro di me dopo i 25 anni...e dopo solo un paio d'anni non ho più potuto negare ciò che stava succedendo dentro di me. Qualcosa è scoccato, una scintilla di un fuoco "diverso" si è accesa e ha continuato a crescere in modo esponenziale, a tal punto che la mia sete di conoscenza è diventata la mia ragione di vita. Mi sono "chiusa" dentro la mia stanza, sommersa da pile e pile di libri, praticando tecniche spirituali che ritenevo interessanti, ho smesso di mangiare carne e derivati, ho smesso di mangiare....mi sono interessata al respirianesimo trasformando l'energia pranica in nutrimento per il corpo. Mi sono interessata al buddismo, alla cabala, all'induismo e in un attimo sono entrata in un vortice da cui non è più stato possibile uscire. Oggi mi sento diversa dagli altri, incompresa, ma nonostante ciò non ne ho sofferto...sento di non essere sola, sono riuscita a sentire un Amore talmente grande (senza saperne in realtà l'origine) che è stato abbastanza per darmi la certezza che c'è molto di più. Ho lasciato il mio lavoro, venduto il mio negozio, lasciato la mia casa e ho iniziato a viaggiare visitando luoghi antichi di spiritualità. Voglio ricordarmi chi sono, cosa sono venuta qui a fare e FARLO.

  • Eros - 18:31 08/02/24

    Sì, sono uno "spirituale", cioè uno che non si sente soddisfatto delle cose, seppur belle, di questo pianeta-dimensione. Mentre leggevo e ascoltavo la dolce voce femminile dire che siamo spirituali, ho percepito come un disagio interno per gli altri umani non spirituali, che si accontentano dei giochi di Maya. Allo stesso tempo, oltre a questa sensazione di voler essere di aiuto ad essi, ho percepito un anelito profondo e distaccato di proseguire il mio cammino...

  • clalondon - 16:31 06/02/24

    Sono sempre più curiosa di capire dove mi porterà questo percorso . Pronta ad iniziare , via!

  • rosetta pollino - 13:08 06/02/24

    Ho voglia di incontrare la verità, di realizzare il mio completo risveglio e dare ascolto a ciò che le mie profondità mi suggeriscono da tempo.

  • martystella85 - 19:46 05/02/24

    Sono sempre stata scettica riguardo alla religione, non ho mai creduto a Dio. Una persona agnostica che però ha dei dubbi su tutto ciò che riguarda la spiritualità ma li ho sempre tralasciati seguendo “credo in ciò che vedo”. L’universo mi ha fatto capire che è giunto il momento di andare oltre mettendo sulla mia strada persone giuste al momento giusto

  • barbaraclara - 11:06 05/02/24

    Da piccola era reale la percezione di essere diversa rispetto ai miei coetanei ma cio mi faceva sentire molto sola e, credo sia questo uno dei motivi che con la crescita mi ha fatto arenare sempre più. Sono andata alla ricerca per molti anni di risposte, poi, smisi totalmente per un lingo periodo. Ora sono incostante nonostante da circa 23 anni un episodio importante mi ha fatto "vedere" che dovevo ricominciare la ricerca. Passo dall'applicarmi e coltivare IL RICHIAMO a ricadere nella zona di comfort. Mah. Gia il fatto che il Vostro programma non richiede una tempistica precisa e racchiuda tutti gli argomenti da cui sono profondamente attratta, mi restituisce spetanza.

  • SerenaP - 08:12 05/02/24

    Sin da bambina mi sono chiesta se ciò che vedevo, sentivo e vivevo fosse "tutto qui?". Ho sempre sentito dentro la spinta a cercare qualcosa che solo ora comprendo essere semplicemente la verità 💓

  • marialivia - 20:14 03/02/24

    Quando ero piccola , avevo credo 10 anni, guardavo i miei amici giocare nel parco ed io ero seduta su un muretto e pensavo “ io sono diversa da loro”. Quella scena è rimasta impressa nella mia mente ed ancora oggi dopo tanti anni e ‘ li’ . Lì iniziò ‘ la mia ricerca spirituale !