STEP - Pracurs Spiritual Despre noi Login Înregistrează-te
Libri di Angel Jeanne
Selecționează partea de text de clarificat (80 words max)
Step 1 - N° 4

Nu ești aici din întâmplare

Pagina 1 din 3

Am fost  mereu întrebată:

„De ce oamenii nu înțeleg că Dumnezeu există? De ce oamenii nu cred în Suflet și abilitatea de a trăi o viață după moartea anterioară? De ce oamenii sunt convinși că tot ceea ce văd este real fără să pună măcar întrebări? De ce majoritatea dintre ei nu cred în aceste lucruri sau nu le înțeleg? ”

Răspunsul poate părea evident, dar nu suntem toți la fel, pentru că nu toată lumea este pregătită să cunoască și să accepte adevărul. Nu intenționez să cataloghez oamenii dându-le o etichetă, dar aș vrea pur și simplu să îi fac pe oameni să înțeleagă diferența care îi deosebește pe cei care continuă să  se evolueze din viață în viață și să caute adevărul, de cei care nu sunt deloc interesați să-l știe sau chiar mai puțin să-l înțeleagă.

Există oameni care sunt pregătiți și dispuși  dorind să cunoască anumite informații, alții nu.

Putem împărți oamenii în trei tipuri de gândire:

1 – Cei care nu cred în nimic și, ca atare, nu vor să creadă în tot ceea ce poate fi definit ca „paranormal” sau „spiritual”.

Sunt extrem de convinși, în scepticismul și idealurile lor, că dețin singurul adevăr absolut, atât de mult încât se așteaptă ca toți ceilalți din lume să gândească așa cum vor ei. Dacă cineva gândește în mod divers, îl identifică imediat ca „nebun”, tratându-l ca și cum ar fi „prost”, fără a-i oferi nici cea mai mică ocazie de a fi ascultat sau  de a vorbi.  Paradoxal, unii dintre acești şceptici sunt religioși convinși, care cred în Preot, dar nu în adevăratul Dumnezeu; atât de mult încât sunt convinși că pentru a comunica cu Dumnezeu este cu adevărat necesar să treacă prin vocea Preotului și că altfel nu s-ar putea comunica direct cu El, dar în același timp uită adevăratul scop și neglijează ceea ce înseamnă adevăratul Dumnezeu.

Mulți alții sunt complet sceptici, nu din un  ideal adevărat , ci din lene pură, deoarece cred că a căuta răspunsuri este prea obositor, astfel încât este mai bine să se convingă  – și astfel să-i convingă și pe ceilalți – că nu există  nimic mai mult decât ceea ce se știe deja.

Indiferent dacă acest tip de oameni au dreptate sau știu perfect că greșesc în numeroase domenii, vor continua să își impună modul de a gândi chiar cu prețul de a sufoca gândirea celorlalți, deoarece sunt convinși că nu există nimic sau că există numai dacă este confirmat mai întâi de ei in prima persoană.

2 – Apoi îi vedem pe cei care spun că nu cred în nimic, mai mult din frică sau pentru că nu au avut experiențe importante care să-i facă să se răzgândească, dar care nu au nici un  interes să impună modul lor de a gândi altor persoane,  astfel încât nu se enervează cu cei  care cred și vorbesc,  despre argumente spirituale.

Am putea să-i definim ca „indiferenți  inofensivi”, deoarece, în ciuda faptului că au o gândire închisă, aceștia acceptă diversitatea și deschiderea mentală a celorlalți, fără a fi obsesionați  dorind să impună credințele lor altora.

La această categorie de oameni îi putem adăuga și pe cei care ascultă gândurile și experiențele altora și poate cred că aceste experiențe sunt reale, dar în ciuda acestui fapt nu sunt interesați să aprofundeze subiectul, chiar dacă îl acceptă și îl respectă.

Pagina 2 din 3

3 – Apoi  îi vedem pe cei care  în schimb,  demonstrează o sete de cunoștință pe care uneori sunt dispuși să o satisfacă cu orice preț.

Nu toți ei  își dau seama imediat, există cei care  încă din copilărie au fost profund interesați de argumentele spirituale, alții de-a lungul anilor,crescând  își dau seama că sunt intrigați de un anumit subiect în particular; însă, toți au caracteristici care îi unesc: nu le pasă de ce spun ceilalți, pentru că își urmează curiozitatea, care este uneori o adevărată sete, până când nu  ajung la răspunsurile pe care și-au dorit să le obțină.  Nu contează dacă cineva este împotriva lor și  va încearca să îi facă să se răzgândească: acest tip de oameni vor să primească răspunsuri și le vor căuta până le  vor găsi. O parte dintre ei sunt deja conștienți cât de vastă este lumea spirituală, astfel încât decid să-și deschidă mintea către cât mai multe informații despre cele mai variate subiecte. O altă parte di aceștia în cercetările lor sunt mai închiși, deoarece sunt interesați doar de un anumit subiect sau de un cerc restrâns de persoane, probabil pentru că sunt singurele argumente în  care au experiențe directe, motiv pentru care caută explicații pentru ceea ce li s-a întâmplat. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, ar putea descoperi că există și altceva, nu doar acel specific subiect,  care le-ar putea atrage atenția și deschide mintea către mai multe argumente spirituale. Într-un anumit sens, este ca și cum o persoană și-ar fi petrecut  toată viața căutându-l pe Dumnezeu, dar în timpul căutării, a început să descopere că dincolo de prezența sa există și altceva, cum ar fi  posibilitate de reîncarnare și astfel, de a trăi o viață după moarte; foarte diferit de ceea ce ne-a învățat religia.

După ce am descris aceste trei tipuri de oameni, care, evident, descrierea este mult mai extinsă și mai complicată decât scurtul rezumat simplificat și abreviat ,pentru a evita să ne lungim prea mult , putem decide să împărțim în doi termeni mult mai simpli: cine este spiritual și cine nu este spiritual. Primele două tipuri de indivizi descriși sunt cei pe care eu îi definesc ca Gaia’s Low, oameni care, inevitabil, nu sunt interesați să afle cu fapte concrete adevărul, vor să își trăiască rutina fără ca să le bată la ușă nici o noutate. Au decis să-și închidă mintea, care este înrădăcinată în ceea ce văd doar cu ochii lor fizici; perspectiva lor fiind , prin urmare, extrem de limitată. Sunt hotărâți să continue pe acea cale, deci nu sunt ceea ce poate fi numită „persoană spirituală”. A treia descriere, în schimb, poate identifica ceea ce este o persoană spirituală, adică cei care – fără să fi decis  în mod deschis – au început să caute răspunsuri la numeroase întrebări ce își puneau, astfel încât regăsindu-se din ce în ce mai mult ghidați de propriul instict care i-a condus  să urmeze o cale spirituală.  Spre deosebire de ceea ce se crede, nu toți se nasc deja cu idei clare, cu al șaselea simț super dezvoltat și cu interes pentru tot ceea ce este „ascuns”; mulți dintre ei se nasc și cresc la fel ca oamenii obișnuiți, dar cu un sentiment interior  de a dori să descopere ceva care, rațional, nici măcar ei nu știu ce este. Cu toate acestea,  percep în profunzime că trebuie să caute răspunsuri la întrebări pe care poate nu știu imediat că le au. Nu toți ei simt nevoia imediată de a studia subiecte spirituale și de a le cunoaște pe toate, dimpotrivă, se începe întotdeauna cu unul sau câteva subiecte,care totuși se pot dezvolta și pot conduce  la descoperirea de noi cunoștințe chiar și în afara zonei de interes. La urma urmei, când începi să cunoști lumea spirituală, sau mai bine zis lumea reală, îți dai  seama că puțină cunoaștere nu mai este suficientă pentru a-ți potoli setea, pentru că dorești să știi  din ce în ce mai mult,este ca atunci când îți plac cireșele …o dată ce ai cunoscut cât mai mult vrei să continui! În ciuda rutinei zilnice și a pierderilor de timp,  simt în ei un îndemn puternic să caute ceva, vor să afle și să învețe mai multe, am putea spune că le este atât de foame de cunoștință încât nu se simt sătui la prima și singura mușcătură. , așa cum li se întâmplă multor altora.

Prin urmare, există o diferenţă considerabilă între cine am putea defini ca „spiritual” și cine în schimb ca „non-spiritual”. Cei pe care îi putem numi spirituali sunt oameni ghidați de dorința de a descoperi și de a se evolua. În realitate, acești oameni sunt deja mult mai evoluați în multe aspecte față de cei obișnuiți, chiar și fără să-și dea seama,  și de aceea simt că vor să descopere în continuare, deoarece își urmează propriul instinct, și nu ceea ce impune curentul de gândire ,fluxul sau „ trebuie să faci pentru că toată lumea o face”. Spiritualii nu fac ceva pentru a fi la fel ca alții, așa că nu încetează să caute răspunsuri doar pentru că mulțimea nu caută răspunsuri.

„Nespiritualul” nu simte această nevoie puternică de cunoaștere.

Pagina 3 din 3

Uneori  pot fi curioși, pentru anumite perioade care nu durează mult, dar cunoștința pentru ei nu este necesară, deoarece este doar un hobby pe care il vor abandona și uita imediat după aceea. Adevăratul motiv este că nu sunt pregătiți să înțeleagă și să accepte că realitatea pe care au cunoscut-o întotdeauna drept adevărată ascunde mult mai multe ciudățenii și minciuni decât își imaginează, așa că se simt o respingere față de cunoașterea superioară. Ei nu vor să descopere adevărul, așa că acceptă voluntar să fie ademeniți de minciuni.  Uneori  pot fi curioși, pentru anumite perioade care nu durează mult, dar cunoștința pentru ei nu este necesară, deoarece este doar un hobby pe care il vor abandona și uita imediat după aceea. Adevăratul motiv este că nu sunt pregătiți să înțeleagă și să accepte că realitatea pe care au cunoscut-o întotdeauna drept adevărată ascunde mult mai multe ciudățenii și minciuni decât își imaginează, așa că se simt o respingere față de cunoașterea superioară. Ei nu vor să descopere adevărul, așa că acceptă voluntar să fie ademeniți de minciuni.

Dacă ești aici, este pentru că ești pregătit să cunoști.  Nu este  întâmplător că ai ajuns aici să citești aceste cuvinte.  Tu căutai adevărul. Înăuntrul tău ceva țipa, te împingea să cauți, ceva vroia să explodeze și să-ți spună: „E acolo, e acolo!”, dar  tu nu erai gata să-l asculți, îți era prea frică sau erai prea prins de rutina care te învăluia până în punctul de a amuți instinctul său. Apoi, brusc, fără să-ți dai seama, ai ajuns aici. Nimeni nu te-a obligat să citești aceste scrieri, dacă nu chiar propriul tău Instinct. Aș putea fi o persoană obișnuită, dar ceva te împinge să citești și să te hrănești în continuare din cuvintele mele, pentru că știi că nu sunt doar cuvinte. Sunt mărturii trăite în prima persoană care descriu o lume în care suntem  împreună. Nu îți voi spune că îți ofer Adevărul Absolut, mai degrabă voi insista să îți spun să testezi aceste cunoștințe personal ,citind, experimentând și verificând ceea ce urmează, pentru a confirma tu singur că este așa.

Există două tipuri de persoane în lume: cei care nu sunt pregătiți și cei care astăzi incep să se trezească , acel gust pe care îl căutau de mult. În timp ce citeai  aceste documente, este posibil să fi simțit ceva, de la mici frisoane pozitive care ți-au trecut prin corp, frisoane care te-au făcut să te simți  bine și care te-au emoționat,până la senzații mult mai puternice și mai complexe de descris,  spunând că aproape „nu le-ai mai simțit niciodată”. Acest lucru se întâmplă celor pe care îi numesc „spirituali”. Tu ești gata să începi, nu avea  nici o  îndoială. Oamenii nespirituali nu pot înțelege ce poate înțelege un spiritual. Nu este vorba despre inteligență, ci despre evoluție. Oamenii spirituali sunt așa de mult timp,chiar înainte de a se naște. Ei au o conștiință mai amplă  în interiorul lor, nu știu de ce, dar știu că toate acestea există și sunt reale, oricât ar nega alții. Există oameni spirituali care cunosc  foarte bine existența tuturor acestor lucruri, alții încep cu o viziune redusă, dar acest lucru nu este important: cu timpul și experiența, toți își vor perfecționa  cunoștințele.   Există o mare diferență între „spiritual” și nespiritual”.  Tu ești o ființă spirituală, o ființă mult mai puternică decât ai avea  idee, care vrea să se trezească cât mai curând posibil. Pentru ca acest lucru să fie posibil  trebuie să se înceapă de la o bază. În primul rând, trebuie  să înțelegi și să descoperi de ce nu iți amintesți cine ești. Tu ești un oaspete pe această planetă, ești diferit de Gaia’s Low …ești de pasaj.  Ai misiuni în acest timp, dar încerci mereu să le negi, deoarece îți este teamă să descoperi prea mult. Nu iți amintești dar ești  aici pentru un motiv.

În timpul acestei călătorii vei înțelege de ce nu iți amintești Cine Ești, de ce te găsești aici și dacă ai uitat totul a fost alegerea ta sau nu. Pentru moment nu pot decât să te asigur că nu ești aici din întâmplare. Continuă cu următoarele articole, deoarece vei găsi răspunsuri la întrebările tale.

Sfârșit pagina 3 din 3. Dacă ți-a plăcut articolul, comentează mai jos descriind senzațiile tale din timpul lecturii și practicii al tehnicii propuse.

Acest document este traducerea articolului original https://www.accademiadicoscienzadimensionale.com/archives/4635 al site-ului Accademia di Coscienza Dimensionale.

Acest document este de proprietatea https://www.accademiadicoscienzadimensionale.com/. Toate drepturile sunt rezervate, este interzisa orice utilizare neautorizata, totala sau partiala a textului prezent in acest site, inclusa memorarea, reproductia, difuzarea sau distributia textului scris pe orice platforma tehnologica, suport sau retea telematica, fara autorizatia scrisa din partea Accademia di Coscienza Dimensionale, A.C.D. Nerespectarea acestor instructiuni va fi pedepsita pe cai legale.

3560 comentarii
  • leonida - 21:25 01/09/15

    ho letto,mi ci ritrovo

  • Eleonor - 15:21 01/09/15

    "hai delle missioni in questo pianeta ma cerchi continuamente di negarlo" Da un lato mi viene da sentire "si! È vero, le ho! Sono è posso essere di più, molto di più. " dall'altro lato c'è una parte che risponde "tu missioni?! Ahahah ma non farmi ridere.. E chi ti credi di essere?! Ma se non sei neanche capace di non essere pigra! Ma se sei qui da un po' è ancora gattoni peggio dei primi tempi. Ti missioni?! Eheheh. Ma chi ti credevi di essere?! Cosa vuoi fare se non riesci neanche a vincere su te stessa?! Patetica. " Forse non è di quei commenti super motivanti che ho letto dato miei compagni qui sotto... Solo che ogni tanto in questo periodo mi sento un po così. Ed il documento è bellissimo e mi è venuta una bella sensazione in quella frase. Io credo, e lo dico per i miei compagni... Beh sappiate che se anche voi vi sentite così a volte... Non siete soli! Molto spesso pensiamo (o per chi gli capita) che siamo gli unici a sentirci delle mezze calzette senza speranza ma non è così! Non è così! Sentitelo dentro di voi.. Tu senti di essere potente dentro, in fondo, da qualche parte?...... Secondo me si. E poi senti quell'altra voce nel cervello che ti dice esattamente il contrario. Che ti mette davanti tutti i fallimenti come a dire "ah si?! E questo?! E questo?! " Beh...ok li ho sbagliato. E li anche. Ma...Come mi disse un'amica una volta.. I bambini prima di camminare e correre cadono, sbattono, gattonano. Eppure continuano perché sanno che cammineranno. Lo sanno e basta. Ed è così! Io lo sento dentro. Io camminerò e correrò. Una parte di me sa che non sono qui per caso e soprattutto per dei motivi che posso compiere. Io posso! Lo so. Così come quei bimbi di 1 anno. Lo sanno e basta. E riprovano finché non ci riescono e non si lasciano scoraggiare. Allora chi è più forte?? Il Low che ti dice.. Non camminerai mai?! O quel qualcosa dentro che dice.. Tu puoi farlo. Semplice. Puoi. Tu lo sai. E allora compagno mio di studi... In questo cammino. Non mollare. Cammina. Rialzati. Fallo ancora. Correremo insieme. Fallo come io cerco di farlo ogni giorno. Non sei solo.

    • penelope - 21:27 07/09/15

      Ti ringrazio davvero. Sono tre gg che mi sto dicendo le stesse cose che tu hai scritto dando dopo risposte. Le hai anche scritte come avrei fatto io. Sfotterti di fare mie anche le tue risposte. Non dovrei stupirmi ma l'ho fatto. Grazie mille di nuovo.

  • silvia - 14:01 30/08/15

    Grazie, grazie, grazie. Meraviglioso, decisamente!

  • Bianca - 10:52 27/08/15

    E di nuovo sento affiorare le lacrime dal profondo del mio cuore. Ormai cosa c'era prima di ACD non me lo ricordo piú. Ora conosco la mia strada, so cosa devo fare e riesco a capire chi sono, ma c'è ancora molto da scoprire, tanto da imparare! Non riesco ad immaginarmi come facevo prima senza queste conoscenze, e non so come facciano tutti gli altri. Come sopportano tutti quei pensieri che ti bombardano il cervello? Come fanno a continuare giorno dopo giorno con una stanchezza che è diventata ormai parte di loro, lottando per il materiale piuttosto che per un sorriso, sopravvivendo invece di vivere? E poi ho capito, loro non sanno, vogliono stare bene ma non sanno come fare, e annientano sè stessi nell'alcol o nella droga, o in altre cose futili e temporanee, oppure si rassegnano finchè non finiscono per pensare che sia normale sentirsi cosí, che la vita è sofferenza. Ma tu Angel, tu ci hai mostrato che tutto ció ci è stato imposto, che dobbiamo difenderci per riprendere la nostra libertá e che la vita è meravigliosa quando impari a conoscere la vera essenza delle cose. È vero, noi non cercavamo te ma un mezzo per ricordarci quello che giá sappiamo, peró Angel, trovarti e conoscerti è stato un regalo bellissimo e mi sento fortunata di far parte di tutto ció. Mi stai permettendo di essere me stessa e di fare quello che ho sempre voluto. La mia Anima ti è grata perchè la stai salvando, e perchè è immensamente felice di ritrovarti.

  • Rachele Iris - 23:42 14/08/15

    Wow, veramente fantastico!! ;-) :-)

  • mirjana - 19:05 14/08/15

    Credo che la missione piu' importante nella vita e' darsi le risposte sulla propria esistenza...e che non siano soltanto un'altra illusione,,,

  • Gabriella - 11:49 14/08/15

    Bellissimo, mi piace tantissimo.

  • Ester Rosa Piera Zuercher - 02:11 09/08/15

    Meraviglioso. Lo riscopro, mi riscopro, grazie, grazie, grazie.

  • Fortunata - 02:57 08/08/15

    Ho avuto brividi che mi fanno star bene e sorridere al mio cuore, grazie!!

  • camicaro - 13:19 28/07/15

    Ho i brividi. Grazie

  • dani - 15:12 25/07/15

    Spero di riuscire a risvegliarmi questa volta.....

  • Paola - 18:02 18/07/15

    il capitolo precedente dove si parla di Gaia responsabile della nostra prigionia nel low mi aveva lasciata basita e non mi risuonava, ma voglio continuare ad addentrarmi nella tana del bianconiglio... questa pagina mi è tornata invece molto familiare, soprattutto le ultime frasi :)

  • Alessandro - 19:06 23/06/15

    Sono sicuro non sono qui per caso... Cercavo questo da molti anni e i brividi ci sono.......

  • mariangela - 10:35 20/06/15

    Che bello rileggere questo documento! A un anno della mia vita in ACD, sensazione di soddisfazione e soprattutto immensa gratitudine.

  • Salvo - 17:32 16/06/15

    Queste parole mi hanno fatto venire la pelle d'oca come quando lo lessi la prima volta. Grazie :-)