arrow-up-circle
Selecționează partea de text de clarificat (80 words max)
Step 1 - N° 21

Dumnezeu – Există Dumnezeu? (partea 1)

Pagina 1 din 4

Înainte de a continua acest parcurs cred că este important să dedicăm câteva minute asupra conceptului de Dumnezeu. Înainte să încep să îți explic definiția mea despre ceea ce este Dumnezeu, te rog să lași deoparte tot ce știai  sau credeai  că știi despre El, chiar pentru un singur minut, cel puțin pentru a înțelege la ce mă refer atunci când menționez cuvântul Dumnezeu. Nu contează care este religia ta, crezul sau cultura ta; toți am fost îndoctrinați din copilărie să asociem termenul de  „Dumnezeu” unui sens care nu îi aparține cu adevărat. Prin acest program care ne-a fost introdus, nu ne mai putem gândi la termenul „Dumnezeu” fără  a nu-l asocia cu credințele pe care ne-au obligat să studiem, așa că nu avem libertate de gândire sau experiență personală. Suntem constrânși, din punct de vedere mintal, să asociem lui  Dumnezeu o credință care nu ne aparține. A fi credincioși unui dumnezeu pedepsitor, unui dumnezeu care se îmbogățește călcând pe capul oamenilor, unui dumnezeu ce ne spune că trebuie să omorâm pe alții, aceasta nu este natura noastră. De fapt, noi suntem mult mai aproape de Dumnezeu decât vor să ne facă să credem, doar că nu știm cum să comunicăm cu El, de aceea nu putem să ÎL simțim.

Lasă deoparte ceea ce ai studiat toată viața despre termenul Dumnezeu și ascultă ceea ce iese la suprafața în interiorul tău atunci când te gândești la El. Dacă te concentrezi să te gândești la semnificațiile ce ai asociat toată viața cuvântului Dumnezeu, multe sentimente contradictorii- câteodată negative-vor ieși la suprafață, aproape să te facă să te gândești că nu crezi în Dumnezeu și, dacă acesta într-adevăr ar exista, ar fi cu siguranță o entitate rea, pedepsitor și egoist. Acesta nu este Dumnezeu, aceasta este Biserica. Dumnezeu este foarte departe de definiția ce ne-au obligat să credem în toți acești ani. Deci,nu te concentra pe semnificatul teoretic ce te-au învățat despre Dumnezeu; concentrează-te pe ceea ce simți când te gândești la El. Singura modalitate de a dezasocia,pentru o secundă, acel semnificat negativ care l-au bătut precum un cui in mințile noastre în ceea ce privește cuvântul Dumnezeu,  este,să ne oprim pentru un moment să folosim acest termen și să înțelegem ce este intr-adevăr. Multe persoane spirituale, pentru o anumită perioadă a parcursului lor, au simțit în interior să nu mai menționeze acel termen  cu scopul ca acesta să fie curățat și reprogramat cu sentimente mult mai pozitive. Așa fel încât, mulți spirituali aleg să ÎL numească Univers, Energie Universală, Forța ,sau Prana,pentru a uita acele sentimente negative care experiențele vieții sau studiile religiose au associat acestui termen.  Deci, vorbim de ceea ce este, acea prezență  pozitivă, fără a menționa acel termen ce a fost murdărit de aceeași religioși.

El există? Plecăm de la elementul fundamental, Universul există și nu este o femeie sau un bărbat, nu este un batrân cu barbă care ne judecă și ne condamnă, el este Universul; nu este de gen masculin sau feminin pentru că El este Totul.  Universul are un corp și o minte,deci,are un aspect material și o Conștiință foarte mare. Corpul fizic al Universului,aproximativ, îl cunoaștem deja: acesta este tot ceea ce ne înconjoară,toate planetele, galaxiile; planeta în care trăim face parte din El, noi înșine facem parte din Univers,pentru că îl alcătuim,  îl formăm și facem parte din El. Universul, în afară de a avea un corp fizic,  deține și o Conștiință,  imensă și superioară, deosebit de puternică și pozitivă.  Încearcă se te gândești la vibrația cea mai pură și pozitivă ce există în Univers, la cea mai iubitoare prezență, cea mai îndrăgostită de viață și protectoare către ea însăși: aceasta este Conștiința Universului. Prana ce respirăm și ne permite să trăim, este energia Universului, energia cea mai luminoasă și pură care ne permite să ne apropiem să înțelegem ce este acea Conștiință Universală care de milioane de ani se face auzită de noi. În decursul ultimelor milenii, religia are putere asupra persoanelor , comandandu-ne să credem intr-o versiune de ceea ce este Dumnezeu, versiune  mult mai diversă de aceea ce ne-au învățat adevăratele Divinități, inclusiv Isus. Religioșii nu înțeleg ce înseamnă Dumnezeu, deci, îl umanizează, atribuind lui Dumnezeu sentimentele și asemănările umane, ceea ce nu are. Deci,ne-au făcu să credem că Dumnezeu ar fi un uman, puțin mai crescut ,care ne privește din cer,ne spionează toată ziua, dar nu pentru a ne ajuta, ci pentru a ne judeca. Dacă greșim, el este acolo gata să ne pedepsească; dacă avem o zi frumoasă, el este acolo pentru a ne judeca, pentru a ne face să ne simțim vinovați pentru că am fost fericiți în timp ce în lume există oameni suferinzi. Dumnezeu nu este toate aceste lucruri, nici măcar nu seamănă de la distanță cu o persoană umană și nici nu se hrănește cu sentimente la fel de joase ca ale noastre. Deci, dacă atribui termenului  Dumnezeu toate aceste definiții greșite, este normal să ajungi să crezi, „Dumnezeu nu există, este doar o invenție umană „, pentru că, de fapt ai dreptate: dumnezeul umanizat nu există, aceea este doar o  invenție pentru a menține  supuși pe cei slabi la minte în numele „credinței”. Ceea ce există cu adevărat este Universul, care are un corp fizic ,o Conștiință și este conștient de existența noastră.

Pagina 2 din 4

Universul există și, cu privire la acest lucru, nu  există nici o îndoială ,dar ceea ce de milenii cei mai mari Maeștri psihici încearcă să explice oamenilor, este că Universul are o Conștiință și aceasta este conștientă de existenţa noastră. Apoi, omul fără experiență încearcă să teoretizeze acest termen și să-i aplice toate  obsesiile sale mintale. Dar cine are experiență, experiență personală reală cu această Prezență, știe că este foarte diferit de orice structură și idee umană ce s-ar putea avea. Noi trăim în Univers, suntem parte din el, îl compunem și totuși, chiar dacă nu suntem singurii sau cele mai importante componente, suntem la fel de esențiali ca orice altă planetă și ființă din interiorul lui. Noi, în ochii Universului, suntem foarte importanți; nici cei mai importanți, dar  nici cei cu mai puțină importanță. Universul seamănă puțin cu corpul nostru fizic: suntem compuși din miliarde de celule și fiecare este foarte importantă pentru noi, deoarece acestea ne  compun; dacă ele nu ar exista, noi nu am fi în viață. Celulele noastre alcătuiesc organele și părțile corpului nostru, toate fiind foarte importante pentru noi. Nu există o parte mai importantă sau una mai puțin importantă a corpului nostru,pentru că toate, în ochii noștri, sunt esențiale: este clar că ai putea trăi fără un  rinichi, dar dacă  în acest moment rinichii tăi funcționează perfect ,de ce ai decide să elimini unul? Ar fi de neconceput, pentru că, deși teoretic știm că se poate trăi fără un  rinichi, nu putem să extirpăm unul  pentru a afla dacă se trăiește bine sau nu. Deci,știm că ,dacă rinichiul s-ar îmbolnăvi și o să fim  obligați să-l extirpăm, am putea trăi fără el; dar fără un rinichi ar fi cu adevărat același lucru ca atunci când îi avem pe amândoi?  Evident că nu,iată de ce nu vom renunța niciodată la o parte a corpului nostru, doar dacă nu va fi cu adevărat necesar să ne salvăm viața. În cazul în care ar trebui să decidem să eliminăm o parte bolnavă a corpului, pentru a ne salva viața, atunci vom decide să eliminăm acea zonă a corpului; dar dacă nu este bolnavă și funcționează perfect, de ce oare ar trebui să renunțăm la acel organ? Răspunsul este același pentru care  Universul nu a renunțat niciodată la planeta Pământ și prin urmare la pământeni ,pentru că noi oamenii suntem la fel de esențiali pentru corpul său ca și rinichii, picioarele, mâinile, orice parte a corpului este pentru noi. Dacă viața Pământului s-ar sfârși, Universul ar supraviețui oricum, dar nu ar fi același lucru, la fel cum  noi am putea supraviețui fără o mână sau fără splină, dar nu ar fi același lucru. În consecință, Universului îi pasă foarte mult de planeta Pământ și de Noi, pentru interesul său personal, pentru că, deși poate supraviețui foarte bine chiar și fără noi, El preferă că trăim și ne simțim bine. Pe de altă parte, Pământul nu ar fi același fără noi, deoarece o parte esențială a existenței sale ar lipsi. Nu suntem doar furnici care umblăm pe solul Pământului, suntem Conștiințe care se  evoluează și în același timp fac să se evolueze și Conștiința Pământului.  Suntem mult mai importanți decât vor să ne facă să credem, decât alții ,cei care  încearcă să ne controleze și să ne facă să ne simțim inferiori.

Acest lucru nu trebuie interpretat ca un gând egoist, ca și cum Universul s-ar interesa de noi „Doar pentru că facem parte din el”; ar fi mult mai egoist să gândim că ​​întregul Univers s-ar gândi doar și numai la noi, fără să îi pese de toate celelalte ființe. El este interesat de toți, nu doar de noi, dar nici nu ne exclude din mintea sa.Când o parte din corp te doare, de exemplu un organ important, nu te enervezi cu el și nu îl învinovățești pentru durerea pe care o simți, dar îți faci griji pentru el, încerci să-ți îmbunătățești stilul de viață și obiceiurile (de exemplu, alimentația) pentru a ajuta acel organ, pentru a-și recupera și îmbunătăți sănătatea. Așadar, nu învinuesști corpul că te-a făcut să suferi,nu îl pedepsești și nici nu îl judeci, faci totul pentru a-l face  să se simtă mai bine, îngrijorându-te  de acea durere care a fost un avertisment,  ce ar putea fi începutul unei probleme mai grave. Deci, nu te enervezi cu organul, ci te concentrezi asupra lui pentru a-ți îmbunătăți stilul de viață, astfel încât sănătatea lui să se restabilească. Cu siguranță organul nu se simte jignit dacă faci toate acestea pentru tine, pentru a nu mai simți acea durere, pentru că organului nu îi pasă pentru care motiv o faci, îi pasă să fie bine și să nu se îmbolnăvească. Pe scurt, asta face Universul față de noi. Nu ne  pedepsește sau ne judecă atunci când ne simțim rău sau greșim, ci mai degrabă încearcă să ne ajute să rezolvăm acea problemă pentru a ne face să ne simțim bine. Dar aceasta este doar o descriere foarte scurtă a ceea ce Universul face cu adevărat pentru noi, pentru că El este mult mai mult de atât. El este acea prezență pozitivă ,care, uneori, în viața noastră, am simțit-o ,dar,probabil nu avem recunoscut-o ca atare, deoarece termenul „Dumnezeu” ne-a fost explicat diferit de ceea ce este într-adevăr. Așadar ,am avut o idee despre Dumnezeu care nu există, pentru a omite prezența care într-adevăr există ,și care uneori am simțit-o.

Pagina 3 din 4

Au existat momente foarte dureroase în viața ta când l-ai „chemat în ajutor”și „l-ai rugat”,cu un mod uman și religios, și totuși ai simțit că exista ceva care se apropia cu adevărat de tine pentru a  „primi rugăciunile tale”. Alteori totuși, nu s-a întâmplat, și în aceste ocazii ai preferat să crezi că Dumnezeu nu ar exista sau că nu ar fi bun, în loc să înțelegi că  eroarea a fost a ta, sau mai degrabă felul tău de a comunica cu El, deoarece nu ți-a fost explicat niciodată modul corect.  Religia nu ne învață comunicarea cu Dumnezeu și nu există nici o cale de a ne învăța, pentru că nu este în interesul lor: religia a fost manipulată astfel încât să credem că fără un intermediar (preotul, în cazul religiei catolice,ortodoxe) nu putem ajunge la Dumnezeu. Cu alte cuvinte, religia ne obligă să credem că nu suntem nimeni pentru a comunica cu Dumnezeu, că singura modalitate de a ajunge la El este să cerem permisiunea prin intermediul bisericii orașului nostru – căreia îi dăm banii noștri – iar aceasta ne va „deschide ” harurilor sale. Deci,ne face să credem că, dacă nu mergem la biserică, nu putem comunica cu Dumnezeu din casa noastră, dacă nu suntem botezați de preot, nici nu vom fi luați în considerare de Dumnezeu, și multe alte minciuni  ce adevăratului Dumnezeu nu îi pasă deloc. Aceste idei ne-au fost impuse de indivizi care au profitat de slăbiciunile noastre pentru a se îmbogăți pe urma noastră: nu este  Dumnezeu cel care vrea acest lucru!

Adevăratul Dumnezeu, cel care nu ne-a fost explicat niciodată în cărțile de la școală, sau în cărțile religioase, este acea prezență, care este prezentă în mod natural în noi și în jurul nostru. Îl compunem și în același timp el ne compune. Dar este clar că fraza „Dumnezeu este în noi, pentru a-l găsi trebuie să-l  căutăm în interiorul nostru ”,ne lasă  cu mai multe întrebări decât răspunsuri, ceea ce nu este un lucru bun. Deci,adevărata modalitate de a-l găsi și a putea comunica cu El ,nu este rugăciunea, nici vorbirea,deoarece Universul nu înțelege cuvântul uman. Metoda de comunicare cu Dumnezeu este utilizarea unor tehnici precise, cum ar fi, în primul rând, Meditația care stă la baza limbajului universal; după aceea putem vorbi despre cum să învățăm, pas cu pas, restul „limbajului” universal pentru a putea comunica cu El. Dacă ar fi fost ușor de explicat ceea ce este Dumnezeu în două pagini, nu ar fi fost necesar să scriu o carte întreagă, în care am  povestit toate experiențele mele care mi-au permis să înțeleg în primul rând depre existența Sa,despre puterea Sa,și cât de iubitor este cu adevărat față de noi,  dacă doar am decide să-l rechemăm. De fapt, Dumnezeu este la fel ca  Prana sau, mai bine zis, Prana face parte din Dumnezeu: există dintotdeauna, dar până când nu te hotărăști să meditezi pe respirația pranică, aceasta nu se apropie de tine și nici nu te umple. Așa cum prana trebuie chemată prin practică,și Dumnezeu trebuie chemat, astfel încât,să poată să facă parte din viața ta și să te poată ajuta să faci față momentelor dificile, şi nu doar atât; pentru că El ne poate ajuta nu numai în momentul în care ne este frică și ne găsim în dificultate,ci și în momentele fericite, pentru a ne ajuta să facem aceste momente mult mai bune și de lungă durată. De aceea Dumnezeu nu este un om care  ne judecă sau ne pedepsește; acelea sunt ideile ce ne-am făcut despre El.

El este ceva mult mai mult mare și mai inteligent ,care mintea umană nu este capabilă să înțeleagă cu logica, deoarece Universul și viața nu urmează logica umană, cu atât mai puțin a celor care nu au cunoștințe și experiență  în domeniu. Universul își urmează instinctul, creează și dă viață la ceea ce vrea,și numai după aceea, noi oamenii căutăm să explicăm aceste evenimente cu raționalitatea; dar trebuie să fie clar că nu se  întâmplă niciodată invers! Ar trebui să înțelegem cum Dumnezeu nu urmează ideile noastre, ci propriile sale alegeri instinctive și pozitive, pe care putem încerca să le înțelegem prin experiență și comunicare directă cu El. În absența unei comunicări directe, nu am face altceva decât să inventăm alte teorii, la nesfârșit, fără a ajunge vreodată la adevăr. El este cel mai pozitiv lucru ce poate exista în acest univers, fiind El Însuși Conștiința acestui Univers. El ne cunoaște de multă vreme, pentru că această viață pentru mulți dintre noi nu este prima. Deşi nu ne amintim cine suntem și nu știm de ce suntem aici, El ne cunoaște și ne recunoaște de fiecare dată, pentru că este o Conștiință extrem de inteligentă și evoluată. Nu contează dacă vrei să-l numeşti Univers, Energie Cosmică, Forță sau orice termen preferi să foloseşti pentru a evita cuvântul Dumnezeu. Ceea ce contează cu adevărat este să te conectezi la El și să înțelegi cât este de important să știi Adevărul despre el, care a fost murdărit și complet dat peste cap astfel încât să ne țină cat mai departe de Trezire. Cunoașterea lui Dumnezeu ne permite să ne trezim și să ieșim din această iluzie imensă care ne sufocă. Universul nu este rutină, nu este haos și nu este suferință zilnică. Universul este cea mai pozitivă existență, cea mai înaltă vibrație, cea mai iubitoare prezență,și, dacă îi dai voie să intre în viața ta, îți va permite să înțelegi că El este ceea ce ai căutat dintotdeauna.

Pagina 4 din 4

Acest lucru se datorează faptului că ceea ce ai căutat întotdeauna este acea prezență pozitivă din viața ta, care te umple de putere când te simți slab; care te face să te simți bine chiar și atunci când te confrunți cu încercări mai grele și necunoscute. Ceea ce cauți este acea existență care te face să înțelegi cine ești, de ce ești aici și ce trebuie să faci pentru a te simți cu adevărat util, mulțumit, împlinit. Dacă îi permiți să fie acolo pentru tine, reușește să te facă să te simți important pentru această lume, chiar și atunci când toți cei din jurul tău încearcă te facă să te simți o povară. El știe cine ești, așa că te poate ajuta să-ți amintești adevărul despre tine. Poate ai refuzat să-i dai un nume,din cauza asocierilor negative la care ai fost obișnuit ,și este în regulă pentru că nu contează cum îl numești, ceea ce contează este că îl găsești. Bunătatea Lui este caracterizată de prezența Sa, pentru că atunci când îi vei cunoaște  adevărata identitate îți dai seama că nu este niciodată însoțită de alte sentimente și acțiuni negative, precum pedepsirea sau judecarea, pentru că El nu este ce definesc bigoții. Universul nu dorește altceva decât să trăiască și să se extindă și, pentru a face acest lucru, dă viață și continuă să o protejeze pe cea existentă. Dar dacă Universul este atât de ocupat să protejeze viață, înseamnă că ceva încearcă în mod constant să o  împiedice, iar acesta este Întunericul. Desigur nu vorbim despre „diavolul”, care nu este altceva decât o reprezentare a unui demon, dar nu al  adevăratului întuneric, care este, de asemenea, foarte diferit de ceea ce suntem învățați de religie.

Ceea ce produce răul, ce cauzează durere sau face în mod să ni se întâmple cât mai multe evenimente care ne fac să suferim, nu este cu siguranță Dumnezeu: este Întunericul, o prezență complet diferită și separată de ceea ce este Dumnezeu. Ideea cea mai greșită pe care oamenii o pot avea,este aceea de a-l asemăna pe Dumnezeu cu Întunericul, ca și cum ar fi două părți ale aceleași medalii, dar nu există o teorie mai departe de adevăr. Dumnezeu este o prezență, Întunericul este o altă prezență. Când suferi, când te simți abandonat, nu este Dumnezeu care te pedepsește:este Întunericul cel care te lovește. A da vina pe Dumnezeu pentru suferințele noastre este greșit pentru că nu este  El  cel care ni le trimite: este Întunericul, singurul vinovat al experiențelor noastre urâte și a momentelor triste. Dumnezeu luptă împotriva Întunericul, pentru a -l îndepărta de noi, dar nu este atât de ușor pe cât ni se pare: de fapt, Întunericul ne lovește de atât de multe ori în timpul vieții noastre, aceasta fiind proba că se petrece un război psihic mai mare decât ne imaginăm. Pentru a înrăutăți lucrurile, noi, oamenii, continuăm să fim împotriva lui Dumnezeu, chiar învinuindu-l pentru suferințele noastre, de parcă El nu ar avea deja destule dificultăți ce trebuie să  înfrunte în timpul bătăliei sale împotriva întunericului. Dar și aceste credințe ale noastre , care ne fac să credem că Dumnezeu nu are nimic de făcut toată ziua decât să ne observe din cer și să judece fiecare acțiune sau cuvânt spus, provin din îndoctrinarea religioasă. Într-un fel sau altul ne-au făcut să credem că Dumnezeu nu are altceva de făcut decât să ne pedepsească ,să ne observe și să ne judece tot timpul. Adevărul despre Dumnezeu este foarte departe de orice religie: nu există niciuna care să fi spus adevărul absolut despre El și acest lucru nu este o coincidență! Religiile au fost hotărâte de oameni care au aprofitat de credința oamenilor pentru a-i supune ; dacă citim istoria cu ochi atenți ne dăm seama câți oameni, de multe secole în urmă, au dezvăluit cât de mult religiile erau deja corupte și studiate intenționat pentru a ne ține legați. Dumnezeu nu este interesat de bani,însă unii oameni sunt orbiți de aceștia,până la punctul de a decide să țină cât mai departe oamenii de adevăr și de evoluare. Puterea asupra minților umane este ceva foarte întunecat, pe care,cu naivitate, am subestimat-o toată viața, ignorând astfel gratiile necunoștinței. Cu alte cuvinte, am preferat să credem în versiunea religioasă despre Dumnezeu în loc să ne ascultăm  adevăratul instinct care ne-ar permis să cunoaștem adevărul, sau mai rău, am crezut că Dumnezeu nu ar exista din cauza modului în care religia ni l-a descris. Acum avem ocazia să ne ascultăm instinctul, Meditând, și  să simțim adevărata prezență a lui Dumnezeu, indiferent de ce fel de termen vrem să folosim pentru a-l identifica. Dacă termenul Dumnezeu încă te face să te gândești la dumnezeul umanizat, atunci numește-l  Univers sau cum dorești: dar ascultă-ți chakra inimii și conectează-te cu El, prin Meditație, pentru că numai așa vei putea să descoperi adevărul despre El.

Aceasta este doar o scurtă introducere, care nu este suficientă pentru a explica ce este cu adevărat Dumnezeu, dar  te ajută să înțelegi că lumea lui este mult mai mare decât credeai înainte. Din acest motiv ne vom ocupa din nou și periodic de acest subiect, nu numai în domeniul teoretic, ci și prin tehnici ghidate care iți vor permite, dacă dorești, să practici conectarea cu Dumnezeu astfel încât să-l  poți simți și să simțiți în prima persoană prezența sa. Acest percurs, care te învăț în această Academie nu este orientat pe Dumnezeu, deci, chiar dacă vei  decide să nu vrei să știi nimic despre El  nu va fi o problemă: poți oricum continua percursul în ACD omițând argumentul atâta timp cât vei  dori. Dacă, pe de altă parte, dorești să cunoști în profunzime acest subiect, prin practicarea tehnicilor pentru a putea descoperi în prima persoană existența Sa,setea de cunoaștere îți va fi satisfăcută. Desigur, dacă nu vrei  să aștepți și te grăbești să cunoști cât mai mult,poți găsi din belșug răspunsuri în cartea Există Dumnezeu? Da și știe cine ești, dar tu nu știi cine este El.

Acum că ai aflat – deși pe scurt – definiția mea despre Dumnezeu, putem trece la subiectele principale ale acestui 1 Step, deoarece fiecare dintre aceste subiecte sunt extrem de conectate la celelalte,  atât de mult încât se dezvoltă reciproc. În următoarele articole vom studia în profunzime Chakrele, Gândul și Meditația, pentru a descoperi apoi noi subiecte despre care nu am vorbit încă, care te vor ajuta să ai răspuns la cele mai multe întrebări pe care le ai. Citește mai departe și nu uita să lași un comentariu mai jos pentru a ne informa dacă ai apreciat.

Sfârșit pagina 4 din 4. Dacă ți-a plăcut articolul, comentează mai jos descriind senzațiile tale din timpul lecturii și practicii al tehnicii propuse.

Acest document este traducerea articolului original https://www.accademiadicoscienzadimensionale.com/archives/4436 al site-ului Accademia di Coscienza Dimensionale.

1912 comentarii
  • meta
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    21:54 18/12/24

    Beh se pensiamo a quante guerre sono scaturite dalle religioni e dal Dio che ordinava loro di farlo... Dovevamo farci delle domande giusto un tantinello di tempo prima, guardando i tempi di oggi... In ogni caso, concetto bene espresso... Io ho sempre visto Dio in ogni gesto d'amore, di bellezza e di Natura... A volte non l'ho visto... Ma credo che ognuno debba sviluppare una propria modalità comunicativa...

  • tttom
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    19:28 18/12/24

    I always thought of God as Universe, church bull was just too evil for me to accept that it's God. I always disliked religions bc they force thier true over others, smallest of details were engineered to be as difficult as possible, it was obvious that those rules were created for novices in training as discipline, but they evolved to chains that are used by greedy to sit on others. I after getting sick of all that inconsistent crap, just sat down and thought "what is greatest thing in universe?" and eventuality came upon that it's universe. Universe does care that you didn't washed your hands before eating and should be punished, universe doesn't care that you don't show respect to it. And so universe loves everyone no matter what.

  • valeriomcfly
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    14:51 18/12/24

    Ciao! Ero molto curioso di leggere questo articolo e, infatti, ne sono rimasto molto affascinato e ne esco, di nuovo, arricchito. Il mio umile pensiero sull'argomento è totalmente in linea con quanto scritto; infatti penso sempre che le religioni siano solo un artefatto umano per avere il controllo sui fedeli; eppure, credo, che tutte abbiano ancora qualche reminiscenza del vero concetto di Dio, anche se ad oggi del tutto inquinato. Ogni volta che rifletto su questo argomento mi chiedo quando sia iniziato questo percorso verso l'allontanamento dall'Universo e come potesse essere prima, quando c'era connessione con Lui in ogni essere umano. Discorso estremamente interessante ed emozionante, che mi lascia molto amaro in bocca per la situazione attuale. Grazie anche per la precisazione sulle differenze tra Universo e Oscurità, anche se queste righe mi hanno creato nella mente altre domande che sono certo verranno soddisfatte nei prossimi articoli; step by step. Grazie di cuore, sento di aver proprio fame delle vostre informazioni. Un abbraccio

  • margot94
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    22:52 17/12/24

    Sembra strano ma nel sentire questo argomento quasi mi veniva da piangere…Ho sempre pensato che la chiesa fosse una menzogna, tutto ciò che diceva il prete , tutto ciò che c era scritto quasi mi innervosiva, infatti nelle chiese non entravo mai , eppure quando veniva costretta provavo una sorta di disagio dove sentivo che non ero nel posto giusto dove tutto era falso, però Purtroppo c’è stato un periodo molto brutto della mia vita dove non sapevo a chi chiedere aiuto , Dio per me era l unica soluzione, in quel momento trovavo conforto chiedevo aiuto ad aiutare la mia mamma e darmi forza , purtroppo però è andato nel verso sbagliato, e da lì ho scoperto che dovevo farmi forza da sola cel ho fatta , ma sentivo che mi mancava qualcosa in più così ho scoperto la meditazione, attiravo sempre prana intorno a me e stavo bene , soprattutto quando iniziavano a venire pensieri negativi , lei c’è sempre stata !

  • Libero
    Medaglia per aver completato lo Step 1
    Medaglia per aver completato il libro Prendiamo Coscienza degli ALIENI - Volume 1
    Medaglia per aver completato il libro Prendiamo Coscienza degli ALIENI - Volume 4
    Medaglia per aver completato il libro Prendiamo Coscienza degli ALIENI - Volume 5
    Medaglia per aver completato il libro Prendiamo Coscienza degli ALIENI - Volume 9
    Medaglia per aver completato il libro Il Sigillo delle Vite Passate - Volume 1
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    01:54 14/12/24

    Da quando ero bambino ho sempre pensato a Dio come all'Universo stesso, come a qualcosa che fosse ovunque in qualunque momento. E ne sono davvero fiero di averlo immaginato così, ormai le persone o non credono a Lui oppure sono convinti che sia umano. Ovviamente la Chiesa ci mette il suo buon peso per manipolare la mente della gente e farla uscire fuori pista.. interessarsi alla presenza di Dio è fondamentale per noi perché ci riempie da sempre ma noi non ce ne accorgiamo e finiamo per evitarlo per tanto tempo, la prana sarebbe un ottimo tramite per renderci coscienti della sua presenza.

  • mirko-gaeta
    Medaglia per aver completato lo Step 1
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    18:18 11/12/24

    Esistono un infinità di concetti riguardo questo argomento che si ramificano in tempi assai lontani, intrecciati a teorie più moderne. Se infatti osserviamo tutto questo più da vicino, possiamo notare come queste abbiano tutti uno stesso comune denominatore che riguarda il paranormale. Il piano dimensionale nella quale viviamo è molto simile a quello originato da dio, dal momento che si contestualizza, anche nei testi biblici, l’espressione “Come sopra, così sotto”. Questo fa capire parecchio nell’insieme, la nostra verosimiglianza con l’universo che ci avvolge, pur non vedendolo e riconoscendolo per intero, della quale sostanza, ne facciamo tutti parte, probabilmente anche gli alieni, entità e anime in generale. L’universo è predisposto e alla rigenerazione della vita in ogni suo istante. Lui è procreatore di vita, allo stesso modo con cui lo è il nostro organismo che si riflette in esso, auto riparandosi per mantenere la vita. Mi sembra una buona prospettiva! La tecnica per comunicare con l’universo si attua col silenzio e non attraverso la parola, poiché esso, non comprende il nostro linguaggio, ma le nostre emozioni. Se l’universo genera la vita, possiamo non fidarci di un’essenza così benevola? Dio è la presenza benevola che sento in cuor mio. Sicuramente Dio ci conosce più di quanto conosciamo noi stessi, ma se non tutti abbiamo le tecniche per comunicare, sarà complicato interagire con lui. Posso immaginare allegoricamente la prana come il respiro di Dio della quale noi ci nutriamo. Perciò angel ci suggerisce di stimolare il chakra del cuore per mantenere il contatto. Difatti ha una logica, in quanto il primo organo a formarsi in un feto è proprio il cuore, il quale inizia a battere per mantenere in vita l’organismo. Inoltre il cuore possiede alcuni neuroni, collegati al cervello e l’intestino, che comunicano incessantemente tra di loro, formando un grande cervello unificato e pulsante.

  • lil
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    00:39 10/12/24

    Sono sincera, mi ha battuto forte il cuore durante tutto l’ascolto di questo argomento, perché qualche anno fa ho deciso di togliere dalla mente tutte le convinzioni religiose che mi erano state messe in testa fino a quel momento, non perché dovessero essere false a priori, ma perché non riuscivo a ritrovarmici, non riuscivo a immaginare Dio come un uomo o qualcosa di simile, mi stava molto stretta questa visione. Quindi ho deciso di mettere in dubbio tutto e ritrovare per prima cosa me stessa (era un periodo di ansia e depressione), poi tutto ciò che mi desse pace e infine il vero significato che Dio aveva per me senza considerare influenze esterne. Da questo periodo di riflessione (che non è ancora terminato perché mi ha aperto le porte della meditazione, della vera spiritualità e dell’esoterismo) sono giunta, oltre che all’accettazione di me, all’avvicinamento con la natura e al rifiuto/abbandono di tutto ciò che mi faceva paura e stare male, all’idea che effettivamente per me Dio è in tutto ciò che mi fa stare bene e mi dà serenità, è una sensazione di pace e la sua fonte è inesauribile perché è sempre presente in quelle cose, quindi in altre parole, è come la somma di tutte le energie positive che non muore mai ma si trasforma sempre🧘🏼‍♀️

  • Lince
    Medaglia per aver completato il libro Prendiamo Coscienza degli ALIENI - Volume 4
    Medaglia per aver completato il libro Prendiamo Coscienza degli ALIENI - Volume 5
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    17:46 09/12/24

    Mi piace tanto l’argomento Dio! Avere una profonda connessione con Dio penso sia fondamentale! Dio è tutto! Il libro Dio esiste sí e sa chi sei ma tu non sai chi è lui é fantastico! Bisogna sfruttare molto gli insegnamenti contenuti al suo interno! Cercheró di connettermi meglio a Dio nelle pratiche che svolgeró d’ora in poi perché so che mi sarà di grande aiuto! Il problema è che i tanti pensieri ci ostacolano il non pensiero che ci permetterebbe di ascoltare meglio Dio e di toccare livelli più alti. Farò comunque del mio meglio!

  • aton25
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    15:40 08/12/24

    Credo in un'energia suprema che ha creato il tutto alla quale dobbiamo riconoscere tutto ciò che è. Non avendo la conoscenza "totale" di tutto ciò che è, non ho la capacità di processare e perciò di affermare. Bello sarebbe poter comunicare e ricevere risposte da questa energia (Dio) che ha permesso il tutto...

  • maddy63
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    09:47 06/12/24

    Si io credo in Dio come in Gesù cristo e gli Angeli non come mi hanno insegnato al catechismo ma ho un concetto tutto mio. È vero che in alcuni momenti mi sono arrabbiata con lui per le cose che mi sono capitate ma mi rendevo anche conto che quello era successo per colpa dell'oscurità che aveva preso il sopravvento su di me. Le preghiere per me sono importanti mi fanno sentire bene e rilassata. Poi credo tantissimo negli angeli li sento vicino a me e nel bisogno chiedo aiuto e loro rispondono. Per me non è questione di inculcamento ma solo di verità che ho sperimentato con gli anni.

  • alita
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    21:09 04/12/24

    A me è capitato in alcuni posti/situazione di sentire Dio che agisce nella vita quotidiana, quindi si penso sia l'energia primordiale universale che ci circonda anche

  • cristina
    Medaglia per aver completato lo Step 1
    Medaglia per aver completato il libro Prendiamo Coscienza degli ALIENI - Volume 2 Parte 1 su 2
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    12:43 04/12/24

    Il tema Dio per me è sempre stato con un punto di domanda. Fin da piccola odiavo andare in chiesa, proprio mi causava a volte mal di testa altre volte ero nervosa ecc...non volevo accettare di dovermi chinare davanti a uno che pensa di essere migliore e di essere il portavoce di Dio! andiamo perchè non potevo pregare o confessare a casa mia nella mia intimità ma dovessi andare da lui! oppure odiavo il fatto di dover dare soldi per far si che pregasse per i familiari, gli ortodossi essendo legati molto al popa per ogni minima cosa dovevi pagare, e mi saliva la rabbia a vedere gente povera del mio paese dare magari gli ultimi spicci per far si che pregassero per loro, i morti ecc! Poi non riuscivo ad essere mai seria sui temi dell'acqua santa maddai o doverlo chiamare per "santificare la casa" sennò arrivava il diavolo..certo come no...bastasse solo questo saremmo tutti felici e contenti....i miei era furiosi, mi sa che mi ritenevano anticristo o che ne so hahahah! cervavo di evitare il più possibile di avere a che fare con loro ma per ogni festa in particolare pasqua ecco che dovevo fare sta dannata quaresima "depurazione dai peccati" e poi andare a confessarmi così puf con la sua bacchetta magica ecco che tutti erano perdonati, si poteva tornare ad essere meschini,bugiardi,traditori ecc tanto fino alla pasqua successiva cè tempo no?? Insomma tutto questo è finito quando una volta raggiunta la maggiore età ho espresso il mio volere e ormai sono a casa mia quindi non cè nessuno che mi rompe le palle. Ho sempre saputo che il Dio narrato dalle religioni non è quello vero ma c'era altro ma non sapevo cosa e come....Pensare a Dio non so mi fa sorgere una malinconia ,angoscia forse dovuta alla ricerca continua del vero Dio...un vuoto che cerco di colmare....l

  • tittip
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    17:22 03/12/24

    Sapevo che Dio è solo un modo diverso di chiamare l' Universo o Il Sé Superiore non sapevo invece dell' esistenza dell' Oscurità come entita' vera e propria. Pensavo che esistessero energie inferiori, basse, negative e anche entità negative, ma se ho capito bene c'è qualcosa di più grande che ingloba tutto ciò che non è pura luce e amore.

  • pankaj
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    10:28 03/12/24

    Woww. In this lesson i learned many things about God. God is everything and everything makes God. He is everywhere. We all make him and He makes us all. We can feel Him everytime, anywhere whenever we want because he is everywhere but to do this we need to develop ourselves by doing meditation. We need to work on our psychic abilities so that we can talk to Him and see Him. The pranic energy is also of God. In most of the religions we have made God according to our humanized perception but God is beyond it. He is the universe He is the energy we breathe in. Thanks

  • nikolay
    warning-solid

    Sei sicuro?

    Il commento verrà eliminato

    Conferma
    10:25 03/12/24

    Beh, sicuramente c'è corruzione nelle religioni, come in ogni attività umana, ma credo che qualche briciola di verità venga trasmessa anche dai religiosi, del resto, come disse Rumi "la verità era uno specchio che cadendo dal cielo si ruppe…". Sicuramente la chiesa trasmette un'idea semplificata di Dio, che io stesso percepisco in modo più simile a quanto descritto da Angel rispetto alla rappresentazione "umanizzata" (che, forse, serve per le anime meno evolute). L'esistenza delle chiese, dei templi, dei luoghi di preghiera dove molte anime si riuniscono per invocare Dio in uno stato di estasi che potrebbe essere vicino alla meditazione forse hanno (ho hanno avuto) un senso. La recita di preghiere o di litanie può indurre uno stato di non pensiero ... Non so, faccio fatica a scartare tutto, però voglio leggere il libro di Angel per capire meglio.